sâmbătă, 19 iunie 2010

Falsificarea istoriei – pe ultimul loc, în clasamentul amenințărilor, pentru demintarii moldoveni

O evoluție deloc îmbucurătoare a relațiilor politice în Moldova constă în încercarea unor partide, în ultima vreme, de a-și subordona realitățile istorice intereselor de grup.E un fenomen îngrijorător, chiar primejdios pentru viitorul țării. Acum nu prea se înțelege în ce constă amenințarea unor astfel de implicații pentru viitorul politic al Moldovei din simplul fapt că liderii politici naționali sunt prea ocupați cu propria imagine decât de problemele oamenilor.

Problema subordonării istoriei interesului de partid nu este doar “meritul” opoziției comuniste ci și greșeala politicenilor care se află acum la guvernare și nu în ultimul rând a celor care ne reprezintă la nivel academic prin institutele de istorie, de Integrare Europeană și politologie care se fac că nu sesizează gravitatea situației create intenționat. Un argument pentru cele spuse mai sus este lipsa de atitudine a specialiștilor în istorie care ar trebui să aibă în vizor perioada secolului XX și să dea un răspuns promt oricăror provocări care se nasc din exteriorul țării și își fac efectul în interiorul acesteia.

Falsificarea istoriei de fiecare dată a dus la conflicte care au derapat de multe ori în confruntări armate. Efectele ulterioare ale acestor conflicte deja nu au ținut cont de interesul electoral al personajelor implicate în campaniile politice pe timp de pace. De aceea, este necesar cât mai repede de a clarifica situația vis a vis de evenimentele istorice care au avut loc pe teritoriul între Prut și Bug nu numai în ultimul secol ci și cele anterioare. Este nevoie de a combate cât mai activ orice intervenție negativă în ce privește falsificarea evenimentelor istorice asfel nu vom mai ajunge să învățăm lecțiile istorice și vom vi condamnați să le repetăm.

Situația în care ne aflăm acum în plan economic și social este legată în cel mai direct mod de întârzierea scoaterii în afara legii a Partidului Comunist așa cum au făcut un șir de țări sateliți ai Uniunii Sovietice care au făcut parte din CAER. Corupția politică și economică s-a tras anume din ultimii ani ai existenței colosului totalitar și menținută anume prin acei care au continuat să mai dețină funcții și să aibă influiență după declararea independenței Republicii Moldova.

Al doilea pas al politrucilor comuniști a fost contribuția în cel mai direct mod la destrămarea Moldovei în părticele mai întâi sub aspect teritorial, mai apoi sub aspect cultural și social.

Dacă ne referim la aspectul cultural este de notat eforturile în preponderență ale facțiunii comuniste pentru a schimba denimirea limbii vorbite în Republica Moldova din română în „moldovenească” pentru a se evita legătura organică și naturală cu mebrii aceleiași populații din spațiul carpato-dunăreano-pontic – o acțiune eminamente politică ce nu are nimic în comun cu adevărul științific. În aceeași ordine de idei popuația Moldovei sunt numiți doar „moldoveni” tinzându-se a se demonstra lipsa unei legături istorice cu România.

Continând pe același ton comuniștii moldoveni cu orice ocazie tind să demonizeze istoria românilor și să demonstreze fără vreun temei solid legătura „frățească” dintre „națiunea moldovenească” și ruși (sau moscali după cum erau numiți de cronicari). Mai mult, în scopuri electorale s-a făcut afirmația precum că Moldova din partea dreaptă a Prutului este un teritoriu anexat de România și că e nevoie de “unirea moldovenilor”. Nu este exclus că această afirmație să fie baza viitoarelor platforme politice ale comuniștilor.

... Și ce fac politicieinii noștri?! Se întreabă unde au dispărut banii dați către Academia de Științe a Moldovei. Care bani?! ... nici calculatoare normale nu au săracii oameni, nemaivorbind de mobilă nouă sau reparație în clădire... Cu atât mai mult, de unde să mai așteptăm răspunsuri ferme la porovocările și amenițările din exteriorul țării?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu