Filat “se roagă” de ploaie după ce a impus țării, cu de-a sila, o lege amorală

Chiar dacă mulți dintre politicienii și liderii de opinie moldoveni nu văd vreo legătură între seceta care s-a abătut acum pe la noi și votarea de catre deputații actualului Parlament a Legii egalității de șanse, fiți siguri că oamenii de prin sate această relație cauză-efect o resimt și o înțeleg în cel mai acut mod. În situația de față nu mai este vorba de simple prejudecăți întrucât fenomenele catastrofale ce țin de raportul omului cu natura au o legatura directă cu credința și tradițiile populare.

Aici și se observă ruptura clară dintre omul simplu – cetățeanul acestei țări care formează electoratul moldovenesc și demnitarii de stat ce reprezintă puterea care ar fi trebuit să fie în contact direct cu primii.

N-o să dezvolt aici caracterul mistic și ontologic al celor afirmate mai sus, argumentația din punct de vedere teologic (de alfel există o literatură bogată în acest sens), mă voi mărgini să punctez următoarele: înțelepciunea populară de cele mai multe ori este net superioară oricărei dezbateri intelectualiste bazate pe dovezi științifice. Filosofia țăranului simplu întrece în consitență și veracitate orice decizie cu caracter de lege a politicienilor aflați la putere dacă aceștia nu se conduc după nevoile și cerințele oamenilor. Faptul că demintarii iau decizii unilaterale fără vreo consultare cu societatea civilă duce la deficiențe grave în întregul sistem, din păcate, pe care le observă cu mult mai tărziu sau se încăpăținează să nu mai ia seama la acestea din care cauză nici nu-și asumă vinovăția asupra acestora.

Ar fi pueril să ne mai întrebăm acum de ce în nici o eparhie a Bisericii Ortodoxe din Moldova nu se oficiază Te-Deum de ploaie chiar dacă Vladimir Filat a dat de înțeles în derâdere sau în serios că ar fi nevoie de așa ceva. Acum ar fi bine să-i amintim stimabilului demintar de rang înalt ce-a spus cu puțin timp în urmă: ”în Republica Moldova, Biserica este separată de stat. Şi ştiu că atunci când vii la guvernare, trebuie să faci ce este important nu pentru un grup sau altul, nu pentru o instituţie sau alta” (subînțelegând, cred că, istituția ecclesială).

Consider că este necesar ca instituțiile de stat să-și clarifice cât mai urgent relația cu Biserica Ortodoxă și cu celelalte culte înregistrate sau neînregistrate din Republica Moldova. Pericolul unor conflicte pe motiv confesional se menține și chiar ar putea fi în creștere. Lipsa unei atitudini serioase față de factorul religios din țară poate atenta, aș îndrăzni să spun, chiar și asupra echilibrului geopolitic în zonă.