Pe cât este de justificată implementarea valorilor occidentale prin mass-media atât timp cât efectul pozitiv al acestora întârzie să apară?

Practic n-au mai rămas locuri în lumea civilizată unde să nu existe violență cauzată din motive aparent banale dar cu explicație destul de complicată și întortocheată. Astăzi se împlinește exact un an de când pe insula Utoya, în Norvegia, un individ (produs al sistemului de valori contemporane) a ucis zeci de copii. Câteva zile în urmă, peste ocean, încă un tip aparent linistit care nu se deosebea prin nimic în afară de firea sa retrasă împușcă la premiera unui film câțiva zeci de spectatori 12 din care au murit pe loc.

În perioada dintre aceste două atacuri lumea a mai suportat oficial încă 3 masacre cu folosirea armelor de foc în care au fost împușcate aproape 400 de persoane și  325 de acțiuni teroriste, 65 dintre care sunt crime în masă. Numai cazurile de rezonanță au fost expuse în presă fiind reflectate ca simple statistici generalizându-le la rubricile știrilor externe.

Nu mai putem vorbi astăzi de valori general umane fără a ne aminti de crimele odioase care scapă implementării principiilor occidentale de viață. Conceptul de „putere a poporului” a devenit vis-a-vis de aceste cazuri o simplă noțiune teoretică la rând cu celelalte utopii politice. Folosirea dublelor standarde în relațiile internaționale a făcut ca democrația actuală să fie interpretată critic de oamenii neimplicați în procesele politice.

Iată ce zice în această privință maestrul Dorel Vișan: „ Este o societate căreia noi îi spunem dreaptă și democratică și stat de drept și drepturile omului în timp ce 25% din oamenii lumii dorm sub poduri... Unde-s drepturile omului? Prin ce se manifestă drepturile omului? Eu am bătut toată lumea, am bătut Asia, am bătut Africa, am bătut India... Este o mizerie de nedescris în lume, asta se instalează încet încet și în România. Decalajul dintre cei ce au și cei ce nu au este deja prea mare... Se poate ajunge la indiferența oamenilor ceea ce ar fi și mai grav, boala aceasta într-o societate sănătoasă nu se elimină complet...”

Cât nu ar fi de important rolul presei în edificarea unei societăți libere aceasta din păcate nu contribuie cu nimic la extirparea și combaterea problemelor care aduc lumea la dezastru. Cum ar explica, din această perspectivă, una din cele mai vizionate televiziuni din R. Moldova și România prezeța în cadrul acesteia a atâtor scene de violență și crime în afară de dorinta de a-și spori auditoriul?! Nu este un exemplu prost pentru tineret această respândire prin spațiul virtual a virusului decadenței morale?! Uneori încep să cred că cenzura, atent dozată, a avut în unele perioade un aspect pozitiv în edificarea unei societăți civilizate în comparație cu veninul folosit în doze exagerate în mass-media actuală.