Samuel Huntington, „Adevărul” și Ortodoxia

Dintre publicațiile care se remarcă printr-o critică exagerată la adresa Bisericii Ortodoxe este și cotidianul „Adevărul”. Articolele din domeniul religios postate în acest ziar par să nu mai aibă deja nimic în comun cu principiul echidistanței și imparțialității jurnalistice. Referitor la celelalte domenii reflectate de ”Adevărul” recunosc că nu am nici o obiecție, citesc cu plăcere această publicație.

Frecvența și caracterul articolelor ce se referă la viața religioasă a societății mă face, din păcate, să cred că au legătură cu politica editorială a „Adevărului”. Atitudinea negativistă la adresa instituției ecclesiale am remarcat-o pe parcursul anilor trecuți în ceea ce privește scandalurile de corupție din eparhiile Patriarhiei Române cât și ca urmare a problemelor ivite în cadrul seminariilor și facultăților de teologie.

Toate ar fi fost bune dacă la un moment dat această publicație nu ar fi răspândit împreună cu ziarul său și o „Biblie” ce conținea pasaje modificate pe parcursul timpului de cultele neoprotestante. Chiar și aceasta nu m-ar fi deranjat dacă s-ar fi specificat clar acest fapt, însă în mod total lipsit de etică profesională editorialiștii și redactorii acestei publicații l-au indus în eroare până și pe un teolog de forță cum este Radu Preda care a fost folosit  pentru a promova acest fals.

Pe parcusul timpului, au mai aparut vreo cateva zeci de articole pe tematică religioase destul de bie scrise, ceea ce dovedește că autorii acestor materiale au cunoștințe medii sau posibil chiar avansate în domeniul teologic ceea ce spulberă impresia că autorii materialelor sunt simpli jurnaliști de investigație. Printre ultimele articole este și unul abil lucrat cu citate din teologi ortodocși ca Mircea Păcurariu (care pare-se este amintit doar pentru a justifica oarecum stângaci echidistanța) și cu idei preluate de la sociologi occidental adepți ai globalizării cum este Samuel Huntington ideologul „ciocnirii civilizațiilor” care, în rând cu Heinz Kissinger și Zbigniew Brzeziński, avea o atitudine ostilă în general asupra întregii civilizații ortodoxe.

Iată ce spune Huntington în acest articol: „Cine ar trebui să fie inclus în categoria de «ţară europeană» şi apoi să devină un potenţial membru al Uniunii Europene, NATO şi al altor organizaţii comparabile? Cel mai evident şi pătrunzător răspuns la aceste întrebări este dat de marea linie istorică ce a existat timp de secole şi care separă popoarele creştine occidentale de cele musulmane şi ortodoxe. … Identificarea Europei cu creştinătatea occidentală conferă un criteriu clar pentru admiterea de noi membri în organizaţiile occidentale”.

Devine clar de ce politicienii moldoveni (nu-i exclus că și cei români) când ajung la pârghiile puterii nu acordă atenția cuvenită vieții religioase și tradițiilor populare. Este destul de simplă explicația: aceștia cred că neglijând aspectele esențiale ale identității naționale vor reuși să integreze mai faci țara în sistemul economic european. Încă mai refuz să cred că aceștia ca și Samuel Huntington au ajuns să creadă că „civilizația se termină acolo unde apar bisericile ortodoxe”. Însă cine știe?!