Unul dintre primele lucruri pe care le-am perceput diferit în străinătate față de ceea ce eram obișnuit să simt acasă a fost gustul și calitatea pâinii. De fiecare dată când mă reîntorceam de la studii știam că timp de câteva luni pe parcursul vacanței mă voi sătura mâncând o pâine consistentă și bună. Nu era vorba de ceva ieșit din comun, era același produs pe care-l consumau toți oamenii din oraș asemeni mie.
Pare a fi ceva banal însă proverbul românesc „Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea” exprimă un adevăr și-n dimensiunea practică a cuvântului. Aceasta n-o spun numai eu – în loc de a fi consistentă producătorii o umflă încât o felie nu-ți ajunge nici pe un dinte. Acum observ că standardele de calitate a produselor de panificație încep să se raporteze și asupra pieței de desfacere moldovenești. Poate că prețul pâinii nu se va schimba degrabă însă calitatea acesteia deja lasă de dorit.
Pare a fi ceva banal însă proverbul românesc „Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea” exprimă un adevăr și-n dimensiunea practică a cuvântului. Aceasta n-o spun numai eu – în loc de a fi consistentă producătorii o umflă încât o felie nu-ți ajunge nici pe un dinte. Acum observ că standardele de calitate a produselor de panificație încep să se raporteze și asupra pieței de desfacere moldovenești. Poate că prețul pâinii nu se va schimba degrabă însă calitatea acesteia deja lasă de dorit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu